Diverse

Toxiinfecția alimentară: ce este, simptome, cauze și când mergi la medic

Toxiinfecția alimentară apare după alimente sau apă contaminate: greață, vărsături, diaree, crampe. Cauze, prevenție și când mergi la medic sau suni la 112.

Publicat
Actualizat
Timp de citire
7 minute
femeie care taie legume pe un tocător în bucătărie

Toxiinfecția alimentară este boala care apare după ce mănânci sau bei ceva contaminat cu bacterii, virusuri, paraziți sau cu toxinele produse de unii microbi. De cele mai multe ori se manifestă prin greață, vărsături, diaree și crampe abdominale, care încep la câteva ore sau câteva zile după masă. Mai jos afli ce este o toxiinfecție alimentară, ce o provoacă, cum o recunoști, cine este mai expus, cum o previi și, mai ales, când trebuie mers la medic și când se sună la 112.

Articolul are rol informativ și nu înlocuiește consultul medical. Diagnosticul și tratamentul le stabilește doar medicul.

Ce este toxiinfecția alimentară

În limbajul de zi cu zi îi spunem „intoxicație alimentară” sau „toxiinfecție”, iar medicii vorbesc despre boli transmise prin alimente. Termenul „toxiinfecție” arată că boala poate fi produsă fie de microbii înșiși, care se înmulțesc în intestin, fie de toxinele pe care unii dintre ei le-au produs deja în mâncare, înainte ca aceasta să fie consumată.

Problema este foarte răspândită. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), în fiecare an aproximativ 866 de milioane de oameni, adică aproape 1 din 9 locuitori ai planetei, se îmbolnăvesc după ce consumă alimente contaminate, iar circa 1,52 milioane mor. Printre decese se numără și 143.000 de copii sub 5 ani, potrivit datelor OMS pentru anul 2021.

Te-ar putea interesa și

Simptomele toxiinfecției alimentare

Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA (CDC) enumeră simptomele cele mai frecvente:

  • diaree, uneori cu sânge;
  • crampe și dureri de burtă;
  • greață și vărsături;
  • febră.

Simptomele pot apărea după câteva ore sau după câteva zile, în funcție de microbul implicat, iar la cele mai multe persoane boala trece în câteva zile. Pentru că diareea și vărsăturile duc la pierderea de lichide, cel mai mare risc imediat este deshidratarea: gură uscată, sete mare, urină puțină sau deloc, amețeli când te ridici în picioare.

Atunci când infecția cuprinde intestinul subțire și colonul, medicul poate vorbi despre o inflamație a intestinului, iar diareea și crampele pot dura mai mult. Nu orice durere de burtă după masă înseamnă toxiinfecție, de aceea contează ce ai mâncat, când au început simptomele și dacă s-au îmbolnăvit și alte persoane care au mâncat același lucru.

Ce provoacă o toxiinfecție alimentară

OMS arată că alimentele nesigure pot transmite peste 200 de boli. Cele mai frecvente cauze sunt bacteriile și virusurile, urmate de paraziți și de toxine. Unele virusuri digestive, cum este rotavirusul la copiii mici, se iau însă mai des de la alte persoane decât din mâncare. Timpul până la apariția simptomelor diferă mult de la un microb la altul, iar tabelul de mai jos, alcătuit după datele CDC, te ajută să-ți faci o idee.

CauzaAlimente des implicateSimptomele apar, de obicei, după
Norovirusalimente gata de consum atinse de mâini contaminate, fructe de mare crude12–48 de ore
Salmonellaouă, carne de pasăre insuficient gătită, legume și fructe crude6 ore – 6 zile
Campylobactercarne de pasăre insuficient gătită, lapte nepasteurizat2–5 zile
Staphylococcus aureus (toxina lui)alimente lăsate la temperatura camerei după preparare30 de minute – 8 ore
E. coli producătoare de toxină Shigacarne tocată insuficient gătită, legume crude, lapte nepasteurizat3–4 zile
Listeriabrânzeturi din lapte nepasteurizat, mezeluri gata de consumde la câteva zile la câteva săptămâni

Microbii ajung în mâncare în mai multe feluri: carnea și ouăle nu sunt gătite suficient, alimentele crude ating alimentele gata de consum, mâncarea gătită stă ore întregi la căldură sau cineva bolnav o pregătește fără să se spele pe mâini. Apa contaminată, folosită la băut sau la spălarea legumelor, este o altă cale.

Cine este mai expus la forme grave

Oricine poate face o toxiinfecție alimentară, dar CDC arată că unele persoane au un risc mai mare de boală gravă:

  • adulții de 65 de ani și peste;
  • copiii sub 5 ani;
  • persoanele cu imunitatea scăzută, din cauza unor boli sau a unor tratamente;
  • femeile însărcinate, mai ales din cauza riscului de listerioză.

La copii, deshidratarea se instalează repede, iar febra și vărsăturile pot avea și alte cauze, de la viroze până la o infecție cu streptococ, cum este scarlatina la copii. De aceea, un copil mic cu vărsături și diaree trebuie urmărit atent și dus la medic când starea lui nu se îmbunătățește.

Când mergi la medic și când suni la 112

Potrivit CDC, mergi la medic dacă ai:

  • diaree cu sânge;
  • febră de peste aproximativ 38,9 °C;
  • vărsături atât de frecvente încât nu poți păstra lichidele;
  • semne de deshidratare: urinezi foarte puțin sau deloc, ai gura și gâtul foarte uscate, amețești când te ridici;
  • diaree care durează mai mult de 3 zile.

Anunță medicul și dacă bolnavul este un bebeluș, o persoană în vârstă, o femeie însărcinată sau cineva cu imunitatea scăzută. Semnele pe care corpul le dă nu trebuie amânate, oricare ar fi boala: la fel cum nu ignori o diaree care nu trece, nici simptomele cancerului de tiroidă, cum ar fi un nodul la gât sau răgușeala persistentă, nu se lasă „să treacă de la sine”.

Sună imediat la 112 dacă persoana bolnavă este confuză, foarte somnolentă sau leșină, nu mai poate bea și nu mai urinează, vomită sânge, are dureri abdominale foarte puternice, respiră greu ori are vedere dublă, pleoape căzute, greutate la înghițire sau slăbiciune musculară. Aceste ultime semne pot indica botulismul, pe care CDC îl descrie ca pe o urgență medicală.

Cum previi o toxiinfecție alimentară

OMS rezumă prevenția în cinci reguli: păstrează curățenia, separă alimentele crude de cele gătite, gătește bine, păstrează mâncarea la temperaturi sigure și folosește apă și materii prime sigure. CDC le explică în patru pași ușor de ținut minte, curăță, separă, gătește, răcește:

  • Curăță: spală-te pe mâini cu apă și săpun înainte și după ce atingi alimentele, mai ales carnea crudă, și spală ustensilele și blaturile.
  • Separă: folosește tocătoare și cuțite diferite pentru carnea crudă și pentru alimentele gata de consum.
  • Gătește: carnea de pasăre trebuie să ajungă la cel puțin 74 °C în interior, iar carnea tocată la cel puțin 71 °C; un termometru de bucătărie ajută.
  • Răcește: ține frigiderul la cel mult 4 °C și nu lăsa mâncarea gătită la temperatura camerei mai mult de 2 ore (1 oră când afară sunt peste 32 °C).

Sfat: Dacă ești bolnav, cu diaree sau vărsături, nu pregăti mâncare pentru alții. Norovirusul, de exemplu, se transmite foarte ușor prin mâini, iar persoanele care gătesc pentru familie sau la locul de muncă pot îmbolnăvi mai mulți oameni deodată. Spălatul pe mâini cu apă și săpun este mai eficient decât gelul dezinfectant împotriva acestui virus.

Când mai multe persoane se îmbolnăvesc după aceeași masă, de exemplu la o petrecere sau la o cantină, anunță medicul de familie: el poate semnala cazurile autorităților de sănătate publică, care stabilesc sursa și împiedică alte îmbolnăviri.

Te-ar mai putea interesa și

Întrebări frecvente despre toxiinfecția alimentară

Cât durează o toxiinfecție alimentară?

La cele mai multe persoane, simptomele trec în câteva zile. Dacă diareea durează mai mult de 3 zile sau apar semne de alarmă, mergi la medic.

După cât timp apar simptomele?

Depinde de cauză: de la 30 de minute, în cazul toxinei stafilococului, până la câteva zile pentru Salmonella sau Campylobacter și chiar săptămâni pentru Listeria.

Toxiinfecția alimentară este contagioasă?

Unele cauze, precum norovirusul, se transmit ușor de la om la om, prin mâini și suprafețe contaminate. Toxinele formate în mâncare nu se transmit de la o persoană la alta.

Ce diferență este între toxiinfecție și gastroenterită?

Gastroenterita este inflamația stomacului și a intestinului, cu diaree și vărsături. O toxiinfecție alimentară poate produce gastroenterită, dar gastroenterita poate avea și alte cauze, de exemplu un virus luat de la altă persoană.

Se tratează cu antibiotice?

Nu întotdeauna. Multe toxiinfecții trec fără antibiotice, iar în cele virale acestea nu ajută. Doar medicul decide dacă este nevoie de un tratament și care anume; cel mai important este să bei lichide, ca să previi deshidratarea.

Despre autor

Eu sunt Natalia Dorina Stefan, am 39 de ani si am absolvit Facultatea de Medicina, specializarea Sanatate Publica, urmand apoi un master in preventie si educatie pentru sanatate. Lucrez ca si consultant in preventie si imi place sa sprijin oamenii in adoptarea unor obiceiuri sanatoase si in reducerea factorilor de risc pentru diverse afectiuni. Colaborez cu clinici, scoli si organizatii non-guvernamentale pentru a dezvolta programe de informare si actiuni de constientizare.

In viata de zi cu zi, ador sa citesc carti de nutritie si psihologie a sanatatii, sa particip la workshopuri si sa fac prezentari interactive. Imi place sa calatoresc, sa descopar metode traditionale de preventie si sa practic sporturi usoare precum inotul si yoga. Timpul liber il petrec in natura si alaturi de familie si prieteni, activitati care imi aduc echilibru si inspiratie.

Toate articolele autorului

Articole similare

Mai multe din Diverse

Comentarii

Niciun comentariu încă. Scrie primul!

Lasă un comentariu

Adresa de email nu va fi publicată. Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii. Nu putem pune diagnostice și nu dăm sfaturi medicale personalizate prin comentarii.

Parteneri România 174