Norovirus

Informatii si sfaturi despre Norovirus

Tulpini Norovirus
Cazuri/an in lume
Vindecati/an in lume
0
Decese/an in lume
0
Despre Norovirus

Ce este Norovirusul?

Norovirusul este o boală virală foarte contagioasă și este cea mai frecventă cauză a gastroenteritei.

La nivel mondial, aproximativ unul din cinci cazuri de gastroenterită (inflamația stomacului sau a intestinelor) este cauzată de norovirus. Simptomele norovirusului includ diareea acută și vărsăturile.

Dovezile emergente sugerează că infecția cu norovirus este asociată cu inflamația intestinală, malnutriția și poate provoca morbiditate pe termen lung.

Norovirusul are diverse denumiri populare precum: „intoxicație alimentară”, „gripă de stomac” sau „virus de stomac”.

Focarele de norovirus sunt frecvente. Pot apărea oricând, dar cel mai adesea apar în lunile mai reci ale anului, din noiembrie până în aprilie.

norovirus
Simptome

Simptomele norovirusului

Simptomele norovirusului apar de obicei, în 1-2 zile de la infectare, însă acestea pot apărea încă de la 12 ore după expunere. De cele mai multe ori, boala apare brusc. Persoana infectată se poate simți foarte rău și poate vărsă des, chiar și fără avertisment, de multe ori pe zi. Uneori, persoanele infectate cu norovirus nu au deloc simptome, dar pot transmite virusul altora.

Principalele simptome sunt:

01.

Senzație de rău (greață)

02.

Crampe ale stomacului

03.

Diaree

04.

Vărsături

Alte simptome mai puțin frecvente:

05.

Temperatură instabilă

06.

Frisoane

07.

Durere de cap

08.

Dureri de brațe și picioare

Cat durează de obicei simptomele?

Majoritatea oamenilor se recuperează în 1 sau 2 zile și de obicei, infecția cu norovirus nu afectează pe termen lung sănătatea. Deshidratarea însă poate fi o preocupare la copii, la vârstnici sau la persoanele cu un sistem imunitar slăbit. În unele cazuri, persoanele infectate pot prezenta simptome mai ușoare timp de o săptămână sau mai mult.

norovirus

Deshidratarea la copii

Norovirusul, ca și alți viruși care provoacă vărsături și/sau diaree, se transmite foarte ușor, atât la adulți, cât și la a copii. Deshidratarea la copii este una din cele mai mari pericole al gastroenteritei. Din cauza vărsăturilor și a diareei, corpul copilului pierde multe lichide.

Semnele de deshidratare includ o gură uscată cu salivă lipicioasă sau fără salivă; plâns fără lacrimi/ochi cu aspect uscat; amețeală; oboseală; apatie; sugarii și copiii mici nu urinează mai mult de 6-8 ore sau, copiii mai mari nu urinează mai mult de 10-12 ore.

Copiii bine hidratați ar trebui să simtă nevoia de a urina cel puțin la fiecare 2-4 ore. Copiii deshidratați sunt adesea mult mai puțin activi și mai somnoroși decât de obicei și pot fi, de asemenea, nervoși.

Când este necesar să apelezi la medic?

Dacă copilul tău are simptome de infecție cu norovirus, cum ar fi vărsături sau diaree, nu ezita să suni medicul pentru sfaturi.

Dacă copilul tău nu poate să bea lichide, are vărsături, diaree frecventă sau are dureri de stomac ușoare până la moderate, este ideal să-l duci la medicul pediatru sau la o clinică medicală specializată pentru un consult.

Dacă atunci când copilul tău vărsă, conținutul este de culoare verde sau cu sânge, are dureri de stomac constante sau severe, are mai mult decât fire sau puncte mici de sânge în scaun sau este confuz, nu te recunoaște și nu îți răspunde ca de obicei, trebuie imediat apelat la deparatmenul de urgență pediatrică.

Cum se raspandeste norovirusul: Prin apa, alimente sau suprafete contaminate

Norovirusul este un virus foarte contagios care provoacă vărsături și diaree. Oricine se poate infecta și îmbolnăvi cu norovirus. Acest virus se răspândește foarte ușor și rapid.

Norovirusul se poate transmite prin:

  • Consumul de apă sau alimente contaminate.
  • Atingerea suprafețelor sau obiectelor contaminate și apoi punerea degetelor în gură fără a te spăla înainte.
  • A avea contact direct cu o persoană infectată.

Persoanele infectate cu norovirus transmit cel mai ușor virusul în perioada în care au simptome (în special vărsături) și în primele zile după ce se recuperează după boală.

Cum se poate răspândi norovirusul prin apă contaminată?

Apa de băut se poate contamina cu norovirus și te poate îmbolnăvi sau poate contamina alimentele. Acest lucru se poate întâmpla:

  • La sursă, cum ar fi atunci când o fosă septică se scurge într-o fântână.
  • Când o persoană infectată contaminează apa.
  • Când apa nu este tratată corespunzător, cum ar fi cu clor insuficient.

Cum se poate răspândi norovirusul prin alimente contaminate?

Norovirusul se poate transmite cu ușurință prin alimente, deoarece este nevoie doar de o cantitate foarte mică de particule de virus pentru a te îmbolnăvi. Așadar, alimentele pot fi contaminate cu norovirus în multe moduri, inclusiv atunci când:

  • O persoană infectată atinge alimente cu mâinile goale .
  • Alimentele sunt plasate pe un blat sau pe o suprafață care are pe ea particule contaminate cu norovirus.
  • O persoană infectată varsă iar particule mici ating alimentele.
  • Alimentele sunt cultivate sau recoltate cu apă contaminată, cum ar fi stridiile recoltate din apă contaminată sau fructele și legumele irigate cu apă contaminată pe camp.

Cum se poate răspândi norovirusul prin contactul cu persoane infectate și suprafețe contaminate?

Suprafețele pot fi contaminate cu norovirus în multe moduri, inclusiv atunci când:

  • O persoană infectată atinge suprafața cu mâinile goale murdare.
  • O persoană infectată varsă sau are diaree.
  • Alimentele, apa sau obiectele care sunt contaminate cu norovirus sunt plasate pe suprafețe.
  • Atunci când o persoană infectată varsă, pericolul de infectare este foarte mare pentru persoanele care se află în apropiere, iar particule minuscule de vomă contaminează astfel suprafețele din jur.

Tratatemente posibile pentru norovirus

În cele mai multe cazuri, persoanele infectate cu norovirus se recuperează singure, fără tratament medical. Nu este disponibil un tratament specific pentru infecția cu norovirus, cum ar fi antibioticul, insă poți trata simptomele completând lichidele și electroliții pierduti, pentru a preveni efectul cel mai îngrijorător și anume, deshidratarea. În unele cazuri, medicamentele fără prescripție medicală pot ajuta la ameliorarea simptomelor.

Când îți revine pofta de mâncare, de cele mai multe ori poți reveni la dieta normală. Consultă medicul pentru a afla ce alimete sunt indicate să consumi atunci când suferi de infecție cu norovirus.

Completează lichidele și electroliții pierduți consumând multe lichide. Dacă vărsăturile reprezintă o problemă, încercă să sorbi cantități mici de lichide ușoare.

Ce este de obicei indicat să consumi:

Vărsături

Unul din simptomele principale ale infecției cu norovirus este reprezentat de vărsături. Atunci când o persoană infectată cu norovirus varsă, aceasta devine extrem de contagioasă pentru cei care se află în apropiere și poate , de asemenea, contamina cu ușurintă suprafețele sau obiectele din jur. Vărsăturile pot fi frecvente și sunt obișnuite în special  în rândul copiilor. Vărsăturile pot epuiza corpul de lichidele de care are nevoie și pot produce deshidratare, copiii și persoanele în vârstă fiind cele mai susceptibile.

Dacă tu sau cineva pe care ai în grijă este bolnav este important să:

  • Consumi cantități mici de lichide la fiecare 5-10 minute, crescând treptat, pe măsură ce stomacul este capabil să mențină lichidele.
  • Cureți imediat și temeinic suprafețele contaminate de un episod de vărsături cu apă fierbinte și săpun și apoi să cureți zona cu un dezinfectant de uz casnic.
  • Îndepărtezi și să speli imediat hainele sau lenjeria care pot fi contaminate de la vărsături cu apă fierbinte și detergent.
  • Orice persoană infectată cu norovirus trebuie să se odihnească acasă și să nu meargă la servici sau școală până când vărsăturile nu încetează timp de 48 de ore. În acest timp nu trebuie să pregătească mâncare pentru alții.

Diaree apoasă

Gastroenterita cauzată de norovirus debutează de obicei brusc, iar unul din principalele simptome pe care le provoacă este diareea apoasă. Diareea apoasă este de obicei mai frecventă în rândul adulților și este de multe ori însoțită de crampe ale stomacului.

Direea apoasă poate epuiza corpul de lichidele de care are nevoie și poate produce deshidratare. Deoarece scaunul lichid poate duce la pierderi excesive de apă din organism, este important să bei mai multă apă atunci când ai diaree pentru a preveni efectele secundare severe ale deshidratării.

Copiii și persoanele în vârstă sunt cele mai susceptibile la deshidratare, precum și la malnutriție din cauza lipsei de nutrienți.

Diareea apoasă, mai ales atunci când este severă, poate provoca alte complicații în organism. Acestea includ:

  • Deshidratare
  • Malabsorbție
  • Dezechilibru electrolitic
  • Leziuni renale acute

Diareea durează uneori mai mult de o săptămână, dar este indicat să consulți medicul dacă ai avut diaree de mai mult de 2-3 zile, chiar dacă altfel pare în regulă.

Senzația de greață

De obicei, primul simptom al norovirusului este greața. Greața este un termen care descrie senzația că ai putea să verși, dar de fapt nu poți să verși. Vărsăturile sunt un reflex incontrolabil care aruncă conținutul stomacului prin gură. Acestea pot însoți de multe senzația de greață.

Este indicat sa soliciți asistență medicală dacă ai avut senzație de greață mai mult de o săptămână. De obicei, senzația de greață dispare în 6 până la 24 de ore după primul episod.

Crampe abdominale

Atunci când ai gaze sau crampe stomacale din cauza gastroenteritei ce se datorează infecției cu norovirus este posibil să ai dureri abdominale foarte puternice.

Durerea abdominală este durerea pe care o simți oriunde între piept și zona inghinală. Aceasta este popular denumită zona stomacului sau burta. 

Durerea cauzată de crampele abdominale de obicei nu durează mult și de cele mai multe ori nu este gravă. Este probabil să se datoreze gazelor și balonării și este adesea urmată de diaree. Crampele abdominale pot deveni îngrijorătoare dacă durerea apare mai des, durează mai mult de 24 de ore sau apare însoțită de febră.

Durerea bruscă cauzată de crampe într-o anumită zonă a abdomenului poate fi un semn al unei probleme grave. S-ar putea agrava rapid fără tratament.

Discută cu medicul cât mai curând posibil dacă:

  • Ai crampe și dureri abdominale severe, mai ales dacă sunt concentrate într-o singură zonă.
  • Durerea începe brusc sau neașteptat.

Flora intestinală

În intestinele oamenilor trăiesc peste 100 de trilioane de bacterii. Aceste bacterii vii, care alcătuiesc 30% din masa fecală, sunt cunoscute ca flora intestinală. Există două tipuri de bacterii în flora intestinală, benefice și dăunătoare. La persoanele sănătoase, acestea sunt bine echilibrate și domină bacteriile benefice. Bacteriile benefice joacă roluri principale în aspectele ce țin de nutriție și prevenirea bolilor. Ele produc nutrienți esențiali, cum ar fi vitaminele și acizii organici, care sunt absorbiți din intestine și utilizați de organele vitale, cum ar fi ficatul. Acizii organici suprimă, de asemenea, creșterea agenților patogeni în intestine. Alte bacterii intestinale produc substanțe care sunt dăunătoare gazdei, cum ar fi produse putrefactive, toxine și substanțe cancerigene. Când bacteriile dăunătoare domină în intestine, nutrienții esențiali nu sunt produși și nivelul de substanțe nocive crește. Este posibil ca aceste substanțe să nu aibă un efect dăunător imediat asupra gazdei, dar se crede că sunt factori care contribuie la îmbătrânire, promovează cancerul, bolile hepatice și renale, hipertensiunea arterială, arterioscleroza și imunitatea redusă.

 

Dezechilibrul florei intestinale

Există mulți factori ce pot schimba echilibrul florei intestinale în favoarea bacteriilor dăunătoare, printre care și infecția cu norovirus. Datorită încărcăturii infecțioase ridicate, există un risc mare ca flora intestinală să se dezechilibreze. Dacă membranele mucoase ale stomacului și intestinelor sunt inflamate, poate cauza greață, diaree și vărsături.

În urma infecției cu norovirus, unii pacienți sunt afectați de un dezechilibru al florei intestinale și, prin urmare, pot prezenta un risc crescut de complicații de sănătate pe termen lung.

Dezechilibrul florei intestinale poate crește riscul pentru mai multe complicații de sănătate, inclusiv pierderea rezistenței împotriva bacteriilor și predispoziția la boli autoimune și alergice.

 

Ce poți face pentru a restabili echilibrul florei intestinale?

Electroliții și, mai presus de toate, consumul suficient de lichide, sunt măsuri deosebit de importante atunci când flora intestinală este afectată de infecția cu norovirus. În acest fel, îți poți restabili echilibrul florei intestinală.

Menținerea unei flore intestinale sănătoase contribuie la îmbunătățirea sănătății generale și la întărirea sistemului imunitar.

Făcând cateva modificări adecvate ale stilului de viață și ale dietei, se poate astfel modifica în bine diversitatea și numărul de microbi din intestine.

Schimbările pozitive pe care le poate face oricine includ administrarea de probiotice, respectarea unei diete vegetariene bogate în fibre și evitarea utilizării inutile a antibioticelor și a dezinfectanților. Cu toate acestea, o persoană ar trebui să discute cu medicul înainte de a face orice modificări drastice în dieta sa.

Alte schimbări simple ale stilului de viață pe care o persoană le poate face includ somnul suficient și exercițiile regulate.

Prevenția norovirusului

Este posibil să te protejezi atât pe tine cât și pe ceilalți de norovirus urmând câteva sfaturi simple de prevenire:

01.

Spală-ți bine mâinile cu apă și săpun:

  • În special după folosirea toaletei sau schimbarea scutecelor.
  • Întotdeauna înainte de a mânca, pregăti sau manipula mâncarea.
  • Înainte de a administra ție sau altcuiva medicamente.

Norovirusul este prezent în vărsături sau fecale chiar înainte de a începe să te simți rău. De asemenea, virusul poate rămâne în fecale timp de două săptămâni sau mai mult după ce începi să te simți din nou bine. Este important să continui să te speli des pe mâini în această perioadă.

Pe lângă spălarea mâinilor, poți folosi dezinfectant pentru mâini, dar nu trebuie să utilizezi dezinfectant pentru mâini ca înlocuitor pentru spălarea mâinilor cu apă caldă și săpun. Spălarea mâinilor este întotdeauna cea mai bună. Dezinfectanții pentru mâini nu sunt la fel de eficienți ca spălarea mâinilor cu apă și săpun în îndepărtarea particulelor de norovirus.

02.

Manipulează și pregătește alimentele în siguranță

Spală cu grijă fructele și legumele înainte de a le pregăti și a le mânca. Gătește bine stridiile și alte crustacee înainte de a le mânca.

Reține faptul că norovirusul este relativ rezistent la căldură. Poate supraviețui la temperaturi de până la 65°C. Gătitul rapid la abur, care este adesea utilizat pentru gătitul crustaceelor, poate să nu încălzească alimentele suficient pentru a ucide norovirusul.

Alimentele care ar putea fi contaminate cu norovirus trebuie aruncate.

Ai grijă ca sugarii și copiii bolnavi să stea departe de zonele în care alimentele sunt manipulate și pregătite.

03.

Când ești bolnav, nu poți pregăti mâncarea și nu poți avea grijă de alte persoane

Nu trebuie să prepari mâncarea pentru alții sau să ai grijă de cineva în timp ce ești infectat cu norovirus, timp de cel puțin două zile după încetarea simptomelor.

04.

Curăță și dezinfectează suprafețele

Ducă cineva vomită sau are diaree curăță bine și dezinfectează imediat întreaga zonă. Utilizează mănuși de cauciuc sau de unică folosință și șterge bine, apoi dezinfectează zona folosind un produs de curățare de uz casnic pe bază de înălbitor, conform instrucțiunilor de pe eticheta produsului. Lasă dezinfectantul cu înălbitor pe zona afectată timp de cel puțin cinci minute, apoi curăță din nou întreaga zonă cu săpun și apă fierbinte. Termină prin spălarea rufelor murdare, scoaterea gunoiului și spălarea pe mâini.

Pentru a te asigura că alimentele sunt în siguranță și nu pot să fie contaminate de norovirus, curăță și igienizează în mod regulat ustensilele de bucătărie, blaturile și suprafețele înainte de a pregăti mâncarea.

Gastroenterita

Gastroenterita este o boală de scurtă durată declanșată de infecția și inflamația sistemului digestiv. Este o afecțiune des întâlnită deoarece microbii care pot provoca gastroenterita se răspândesc cu ușurință prin alimente sau apă contaminate și prin contactul de la persoană la persoană. Infecția provoacă iritația tractului digestiv, ceea ce duce la diaree și alte simptome, cum ar fi vărsături și dureri abdominale și crampe.

Gastroenterita este de obicei cauzată de o infecție virală sau bacteriană și în cazuri mai rare de o infecție parazitară. Una dintre cele mai frecvente cauze ale gastroenteritei este infecția cu norovirus.

Gastroenterita nu este de obicei o afecțiune gravă pentru adulții sănătoși, dar poate provoca deshidratare, ceea ce poate pune viața în pericol persoanelor foarte bolnave sau slăbite, copiilor foarte mici și persoanelor în vârstă.

Gastroenterita virală este cea mai frecventă cauză a focarelor de gastroenterită, care apar atunci când grupuri de persoane sunt afectate în același timp și loc. Focarele de norovirus pot afecta atât copiii, cât și adulții.

Persoanele cu cel mai mare risc de gastroenterită sunt:

  • Sugarii și copii mici, care au un sistem imunitar imatur.
  • Bătrânii, care au un sistem imunitar mai puțin eficient, și în special cei care locuiesc în aziluri de bătrâni.
  • Copiii la grădiniță, școlarii și studenții care locuiesc în cămine.
  • Orice persoană cu un sistem imunitar slăbit, cum ar fi persoanele cu HIV/SIDA sau care primesc chimioterapie.
  • Persoanele care călătoresc mult.

Norovirus la copii

Norovirusul face parte dintr-un grup de virusuri care pot provoca gastroenterită, o inflamație a stomacului și a intestinelor.

Norovirusul este foarte contagioas și se pot răspândi rapid în locurile în care oamenii sunt în contact strâns, cum ar fi școli, grădinițe, centre de zi, etc. Copiii pot lua norovirus atingând o suprafață sau un obiect care a fost contaminat și apoi punându-și mâna la gură. Sau pot mânca alimente, sau pot bea o băutură contaminată cu norovirus.

Norovirusul la copii este extrem de comun, deoarece copiii petrec atât de mult timp în spații apropiate, la școală. Copiii mici și bebelușii sunt deosebit de sensibili, deoarece au tendința de a-și pune mâinile, jucăriile și alte obiecte în gură.

La aproximativ o zi sau două după contactul cu norovirus, un copil poate avea simptome precum: greață și vărsături; diaree apoasă; durere de burtă. Unii copii pot avea, de asemenea, febră, frisoane, dureri de cap sau dureri musculare. Uneori, norovirusul nu provoacă simptome, dar persoanele infectate pot transmite virusul altora.

Când un bebeluș sau un copil mic are norovirus, este mai probabil să se deshidrateze decât un adult sau un copil mai mare. Un copil care are diaree în exces și vărsături se poate deshidrata și se poate simți amețit. Copiii cu alte probleme de sănătate pot fi afectați mai sever. Este important ca copiii să bea înghițituri mici și dese de apă sau băuturi pe bază de electroliți, chiar dacă încă mai vomită.

Pentru bebeluși, este important să fie hrăniți cu lapte matern sau formulă și cu o soluție de rehidratare pentru sugari/copii mici, dacă este recomandat de medicul pediatru. Copiii mai mari pot sorbi apă, apă de nucă de cocos, băuturi pe bază de electroliti sau alte lichide recomandate de medic.

Dacă un bebeluș sau un copil are febră mare sau prezintă semne de deshidratare severă – cum ar fi urinarea rară, plâns fără lacrimi, agitație excesivă, lipsă completă de energie sau incapacitatea de a menține lichide – sună imediat medicul pediatru.

Simptomele infecției cu norovirus durează  de obicei una până la trei zile. Norovirusul poate fi contagios până la trei zile după dispariția simptomelor.

Un copil infectat cu norovirus trebuie să stea acasă și să nu meargă la școală sau să facă alte activități până când mănâncă și bea din nou în mod normal, nu a avut febră timp de 24 de ore și nu a avut un episod de vărsături sau diaree timp de cel puțin 48 de ore.

Între timp, iată câteva moduri prin care poți calma simptomele norovirusului la copii:

  • Ajută copilul să se mențină hidratat.
  • Reintrodu alimentele în diata copilului, cu grijă. Oferă-i alimente ușoare, gustări fade și ușor de digerat, cum ar fi cereale uscate, biscuiți, pâine, paste, covrigei, banane, orez, pâine prăjită etc.
  • Încurajează multă odihnă. Ajută-ți copilul să stea comod, ai grijă ca temperatura camerei să fie plăcută (nici prea frig, nici prea cald), lasă-i la îndemână jucăriile preferate (care pot fi dezinfectate) și distrageri precum cărți, filme sau desene animate.