Enterocolita: ce este, simptome, cauze și când mergi la medic
Enterocolita este inflamația intestinului subțire și a colonului, cu diaree, crampe, uneori febră și vărsături. Ce o provoacă, cum o previi și când suni la 112.

Cuprins
Enterocolita este inflamația care cuprinde în același timp intestinul subțire și colonul (intestinul gros) și se manifestă, de cele mai multe ori, prin diaree, crampe abdominale, uneori greață, vărsături și febră. Cel mai des apare după o infecție cu virusuri, bacterii sau paraziți luați din alimente, din apă sau de la alte persoane, dar poate avea și alte cauze. Mai jos găsești, pe înțelesul tuturor, ce înseamnă enterocolita, ce o provoacă, cum arată simptomele, cum se previne și, mai ales, când trebuie mers la medic și când se sună la 112.
Articolul are rol informativ și nu înlocuiește consultul medical. Diagnosticul și tratamentul enterocolitei le stabilește doar medicul.
Ce este enterocolita
Numele bolii spune, de fapt, unde se află problema: „entero” se referă la intestinul subțire, iar „colită” la inflamația colonului. Enterocolita nu este deci o singură boală, ci un termen care descrie o inflamație a intestinului, cu mai multe cauze posibile. Medicul folosește uneori și termenii „gastroenterită” (când este afectat și stomacul) sau „enterită” (când inflamația e doar în intestinul subțire), iar diferențele contează mai ales pentru alegerea investigațiilor.
Semnul cel mai frecvent este diareea. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), vorbim de diaree când o persoană are cel puțin trei scaune moi sau apoase pe zi ori mai multe scaune decât îi este obișnuit. Scaunele frecvente, dar formate, nu înseamnă diaree, la fel ca scaunele moi, păstoase, ale bebelușilor alăptați.
Te-ar putea interesa și
- Limfocite scazute: cauze, simptome si ce inseamna
- Rezistenta la insulina: cauze, simptome si solutii
- Neuropatia periferica: simptome, cauze si optiuni de tratament
Cauzele enterocolitei
OMS arată că diareea este, de obicei, semnul unei infecții intestinale, produsă de trei tipuri de microbi:
- virusuri: rotavirus, norovirus, adenovirus, astrovirus;
- bacterii: Escherichia coli, Salmonella, Shigella, Campylobacter;
- paraziți: Cryptosporidium, Giardia, Entamoeba.
Acești microbi ajung în organism mai ales prin alimente sau apă contaminate cu materii fecale și prin contactul de la om la om, atunci când igiena mâinilor lasă de dorit. Alimentele pregătite sau păstrate necorespunzător, apa păstrată în condiții nesigure și fructele de mare din ape poluate sunt alte căi de transmitere. Când boala pornește de la o mâncare sau o băutură contaminată, vorbim despre o toxiinfecție provocată de alimente.
O situație aparte este enterocolita apărută după antibiotice. Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA (CDC) explică faptul că bacteria Clostridioides difficile (C. diff) provoacă diaree și inflamația colonului și că cele mai multe cazuri apar în timpul tratamentului cu antibiotice sau la scurt timp după. Antibioticele distrug și bacteriile „bune” din intestin, iar în timpul tratamentului și în luna de după riscul de infecție poate fi de până la 10 ori mai mare. Sunt mai expuse persoanele de peste 65 de ani, cele cu imunitatea scăzută și pacienții din spitale sau cămine.
Există și cauze care nu sunt infecțioase, cum sunt bolile inflamatorii cronice ale intestinului (de exemplu boala Crohn). Pe acestea le poate deosebi doar medicul, după consult și analize.
Enterocolita: simptome și cât durează
Simptomele enterocolitei depind de cauză, dar cele mai frecvente sunt:
- diaree apoasă, uneori cu sânge sau mucus;
- crampe și dureri de burtă, care pot fi puternice;
- greață, vărsături, lipsa poftei de mâncare;
- febră și durere de cap;
- oboseală și sete, mai ales când se pierd multe lichide.
Ca exemplu, în cazul infecției cu Salmonella, CDC arată că simptomele încep, de obicei, la 6 ore până la 6 zile după infectare și durează între 4 și 7 zile. Diareea poate conține sânge sau mucus, iar crampele pot fi severe. La copiii mici, deshidratarea se instalează repede.
Nu orice durere abdominală înseamnă enterocolită. Durerile de stomac au multe cauze, iar locul durerii, felul în care apare și semnele care o însoțesc îl ajută pe medic să facă diferența. Nici durerea din partea de jos a burții nu vine întotdeauna din intestin: uneori cauza ține de vezică sau de organele pelvine, cum se întâmplă la un prolaps al vezicii, iar despre cistocel, simptome și cauze găsești explicații separate.
| Semn | Ce poate însemna | Ce faci |
|---|---|---|
| Diaree și crampe ușoare, fără febră | formă ușoară, des virală | bei multe lichide și urmărești evoluția |
| Diaree sau vărsături de peste 2 zile | infecție care nu trece de la sine | mergi la medicul de familie |
| Sânge sau mucus în scaun | posibilă infecție bacteriană sau altă cauză | consult medical în aceeași zi |
| Febră mare (peste aproximativ 38,9 °C) | infecție mai serioasă | consult medical |
| Diaree în timpul sau după antibiotice | posibilă infecție cu C. diff | anunți medicul care a prescris tratamentul |
| Letargie, ochi înfundați, nu bea, nu urinează | deshidratare severă | suni la 112 |
Enterocolita la copii și la nou-născuți
La copii, cea mai mare grijă este deshidratarea. OMS enumeră câteva semne de alarmă: copilul este neliniștit și iritabil, are ochii înfundați și bea cu sete; în formele severe devine letargic sau greu de trezit, bea foarte puțin sau deloc, iar pielea ciupită revine foarte încet. Febra și vărsăturile apar și în alte boli ale copilăriei, de la viroze până la infecția cu streptococ din scarlatină, de aceea copilul trebuie văzut de medic.
Un caz diferit este enterocolita ulcero-necrotică a nou-născutului. Potrivit MedlinePlus, serviciul Bibliotecii Naționale de Medicină a SUA, este o afecțiune gravă în care o parte din țesutul intestinului moare. Apare aproape mereu la bebelușii născuți prematur sau bolnavi, de obicei cât timp sunt încă internați, și se poate manifesta prin burtă balonată, sânge în scaun, diaree, probleme cu hrănirea, vărsături și temperatură instabilă. Acești bebeluși sunt urmăriți atent în spital.
Cum se pune diagnosticul și ce tratament există
Diagnosticul îl pune medicul, după discuția despre simptome, ce ai mâncat, ce medicamente ai luat și dacă în jurul tău mai sunt persoane bolnave. Când e nevoie, cere analize de sânge sau de scaun, care pot arăta ce microb a produs boala.
Cel mai important lucru, indiferent de cauză, este înlocuirea lichidelor pierdute. OMS arată că soluțiile de rehidratare orală, un amestec de apă curată, sare și zahăr, sunt absorbite în intestinul subțire și înlocuiesc apa și sărurile pierdute prin scaun. Ce soluție folosești și în ce cantitate îți spune medicul sau farmacistul. Antibioticele nu ajută în infecțiile virale și nu se iau din proprie inițiativă; dacă sunt necesare, le prescrie medicul.
Sfat: Spală-te pe mâini cu apă și săpun după toaletă, după schimbarea scutecelor și înainte de a pregăti mâncarea. CDC subliniază, în cazul C. diff, tocmai spălarea cu apă și săpun. Folosește prosoape separate pentru persoana bolnavă și dezinfectează des toaleta și clanțele.
Cum previi enterocolita
OMS recomandă câteva măsuri simple, care reduc mult riscul de infecții intestinale:
- apă potabilă sigură și igienă bună a locuinței;
- spălarea mâinilor cu apă și săpun;
- igienă atentă la pregătirea și păstrarea alimentelor;
- alăptarea exclusivă în primele 6 luni de viață;
- vaccinarea împotriva rotavirusului la sugari, după recomandarea medicului.
Când începi un tratament cu antibiotice, întreabă medicul despre riscul de infecție cu C. diff și anunță-l dacă apare diaree.
Când mergi la medic și când suni la 112
Mergi la medicul de familie sau la pediatru dacă diareea sau vărsăturile durează mai mult de 2 zile, dacă ai sânge în scaun, febră mare sau semne de deshidratare (urină foarte închisă la culoare, sete foarte mare, amețeli, plâns fără lacrimi la copii). Anunță medicul și dacă diareea apare în timpul sau după un tratament cu antibiotice, ori dacă bolnavul este un bebeluș, o persoană în vârstă sau cineva cu imunitatea scăzută.
Sună imediat la 112 dacă persoana bolnavă este foarte somnolentă, greu de trezit sau confuză, nu mai poate bea și nu mai urinează, are dureri abdominale foarte puternice și burta tare, vomită sânge, are mult sânge în scaun sau respiră greu. La un nou-născut, burta balonată, vărsăturile și sângele în scaun sunt urgențe.
Te-ar mai putea interesa și
- Simptome pentru infectie cu enterococcus spp
- Escherichia coli in urina: cauze, simptome si tratament
- Ce se intampla daca mergi cu alternatorul stricat
Întrebări frecvente despre enterocolită
Enterocolita este contagioasă?
Enterocolita produsă de virusuri, bacterii sau paraziți se poate transmite prin mâini murdare, alimente sau apă contaminate. Formele care nu sunt infecțioase nu se transmit.
Cât durează o enterocolită?
Depinde de cauză. De exemplu, infecția cu Salmonella durează de obicei 4–7 zile. Dacă simptomele nu se ameliorează după 2 zile, mergi la medic.
Enterocolita se tratează cu antibiotice?
Nu întotdeauna. În infecțiile virale antibioticele nu ajută. Doar medicul decide dacă e nevoie de un tratament și care anume.
Pot face enterocolită după antibiotice?
Da. CDC arată că infecția cu C. diff apare cel mai des în timpul tratamentului cu antibiotice sau în luna de după. Dacă apare diaree, anunță medicul.
Ce este enterocolita la nou-născuți?
Enterocolita ulcero-necrotică este o boală gravă a intestinului, întâlnită mai ales la prematuri, care se tratează în spital.



Lasă un comentariu
Adresa de email nu va fi publicată. Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii. Nu putem pune diagnostice și nu dăm sfaturi medicale personalizate prin comentarii.
Răspunzi lui ·